SPRIJINIREA TRANZITIEI CATRE O ECONOMIE CU EMISII SCAZUTE DE DIOXID DE CARBON

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

UE oferă statelor sale membre un cadru pe termen lung de abordare a problemei durabilității și a efectelor transfrontaliere ale fenomenelor care nu pot fi abordate numai la nivel național. Schimbările climatice au fost de mult recunoscute ca fiind unul dintre factoriideterminanți pe termen lung, în cazul cărora este necesar să se acționeze în mod coerent la nivelul UE, atât în interiorul acesteia, cât și pe plan internațional.

Comisia a propus recent inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și, în acest cadru, propune o serie de planuri strategice pe termen lung în domenii precum transporturile, energia și schimbările climatice. In documentul “Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economis si Social European si Comitetul Regiunilor” sunt stabilite principalele elemente care ar trebui să ghideze acțiunea UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice și să contribuie la trecerea UE la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Abordarea se bazează pe ideea că este nevoie de soluții inovatoare pentru a mobiliza investițiile în domeniul energiei, al transporturilor, al industriei și al tehnologiilor informației și comunicării și că trebuie să se acorde o mai mare atenție politicilor în domeniul eficienței energetice.

Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii cuprinde cinci obiective principale privind poziția pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020. Unul dintre acestea se referă la climă și la energie: statele membre s-au angajat să reducă cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră (GES), să crească la 20% ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul mixului energetic al UE și să îndeplinească obiectivul de creștere a eficienței energetice cu 20% până în 2020. În prezent, UE este pe cale de a realiza două dintre aceste obiective, însă nu-și va putea îndeplini obiectivul în materie de eficiență energetică dacă nu va depune eforturi suplimentare în acest sens. Prin urmare, realizarea tuturor obiectivelor deja stabilite pentru 2020 rămâne o prioritate.

Pentru a menține creșterea temperaturii, în contextul schimbărilor climatice, la mai puțin de 2ºC, Consiliul European a reconfirmat în februarie 2011 obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% până în 2050 față de nivelurile din 1990, în contextul reducerilor preconizate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice pe care trebuie să le realizeze grupul țărilor dezvoltate. Acest lucru este în concordanță cu poziția adoptată de liderii mondiali în cadrul acordurilor de la Copenhaga și Cancun. Aceste acorduri conțin angajamentul de a elabora strategii de dezvoltare pe termen lung cu emisii reduse de dioxid de carbon. Unele state membre au luat deja, sau sunt pe cale de a lua, măsuri în acest sens, inclusiv stabilirea de obiective pentru 2050 în materie de reducere a emisiilor.

Etapele principale pana in 2050

În vederea tranziției spre o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, UE trebuie să se pregătească pentru reducerea emisiilor sale interne cu 80% până în 2050 față de nivelul din 1994. Comisia a efectuat o analiză amplă bazată pe modele, propunând mai multe scenarii posibile, care arată cum ar putea fi făcut acest lucru, după cum se explică și în caseta de mai jos.

Potrivit analizei diferitelor scenarii, calea cea mai rentabilă ar fi reducerea emisiilor interne cu aproximativ 40% și 60% față de nivelurile din 1990 până în 2030 și respectiv 2040. În acest context, analiza indică, de asemenea, realizarea unor reduceri de 25% în 2020 (a se vedea figura 1). Această traiectorie ar corespunde unor reduceri anuale, comparativ cu nivelurile din 1990, de aproximativ 1% în primii zece ani, adică până în 2020, de 1,5% în următorii zece ani, adică până în 2030 și de 2% în ultimele două decenii, adică până în 2050. Efortul ar urma să crească în timp, pe măsură ce vor deveni disponibile tehnologii mai variate și mai rentabile.

Abordarea bazată pe modele pentru foaia de parcurs pentru 2050

Rezultatele și concluziile expuse în prezenta comunicare se bazează pe o  analiză exhaustivă, la nivel global și la nivelul UE, bazată pe modele și scenarii, a modului în care UE ar putea să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, în contextul creșterii continue a populației la nivel mondial, al creșterii PIB-ului global și al tendințelor globale variabile în materie de combatere a schimbărilor climatice, de energie și de evoluție tehnologică.

O serie de previziuni la scară mondială au fost utilizate pentru a evalua efectele globale ale măsurilor de combatere a schimbărilor climatice și pentru a analiza raportul acestora cu sectorul energiei, agricultura și despăduririle. De asemenea, a fost estimat impactul lor asupra sectoarelor competitive ale UE pentru a evalua riscurile pe care le-ar putea prezenta acțiunile ambițioase în contextul fragmentării măsurilor luate pe plan mondial în domeniul schimbărilor climatice.

Au fost realizate previziuni detaliate la nivelul UE în cadrul mai multor posibile scenarii viitoare, punându-se accentul pe sensibilitatea ipotezelor privind evoluția, la nivel mondial, a prețurilor combustibililor fosili și rata inovării tehnologice, pentru a se analiza contribuția sectorială, inclusiv a agriculturii și a altor metode de exploatare a terenurilor. Deși există încă incertitudini cu privire la previziunile pe termen lung, fiabilitatea rezultatelor a fost consolidată prin elaborarea mai multor scenarii bazate pe diferite ipoteze.

În viitor, pentru ameliorarea modelelor, s-ar putea avea în vedere o mai bună reprezentare a efectelor schimbărilor climatice propriu-zise, precum și soluții în materie de stocare a energiei și de rețele inteligente pentru productia distribuita.

În 2009, s-a estimat că emisiile, inclusiv cele produse de aviația internațională, vor fi cu 16% mai scăzute decât în 1990. În contextul implementării integrale a politicilor actuale, UE este pe cale să realizeze o reducere internă de 20% în 2020 și de 30% în 2030 față de nivelurile din 1990. Cu toate acestea, în contextul politicilor actuale, numai jumătate din obiectivul de creștere a eficienței energetice cu 20% ar urma să fie realizat până în 2020.

Dacă  s-ar  concentra  asupra  aplicării  politicilor  sale  actuale,  inclusiv  asupra  respectării angajamentului de a atinge nivelul de 20% în ceea ce privește energia din surse regenerabile și de a realiza obiectivul de creștere a eficienței energetice cu 20% până în 2020, UE va reuși să depășească obiectivul actual de reducere a emisiilor cu 20% și să realizeze o reducere de 25% până în 2020. În acest scop, ar fi necesară implementarea integrală a planului privind eficiența energetică ce însoțește prezenta comunicare și identifică măsurile suplimentare care ar trebui adoptate pentru atingerea obiectivului în materie de eficiență energetică. Acest lucru nu va aduce atingere cuantumului compensărilor autorizate în prezent.

De asemenea, analiza demonstrează că o traiectorie mai puțin ambițioasă ar putea menține investițiile în tehnologii cu emisii ridicate de carbon, ceea ce ar duce la majorarea ulterioară a prețului carbonului și la creșterea considerabilă a costurilor totale pe durata întregii perioade. În plus, cercetarea și dezvoltarea, demonstrarea și introducerea timpurie a unor tehnologii precum diversele forme de exploatare a surselor de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de captare şi stocare a dioxidului de carbon, rețelele inteligente și tehnologia pentru vehiculele hibride și electrice sunt de o importanță capitală pentru garantarea introducerii ulterioare a acestora în mod rentabil și la scară largă. Este indispensabilă implementarea integrală a planului strategic privind tehnologia energetică, ce necesită o investiție suplimentară în cercetare, dezvoltare și demonstrare a tehnologiilor de 50 de miliarde EUR pentru următorii 10 ani. Veniturile din licitații și fondul de coeziune reprezintă opțiuni de finanțare pe care statele membre ar trebui să le exploateze. În plus, utilizarea tot mai eficientă a resurselor, de pildă, reciclarea deșeurilor, o mai bună gestionare a deșeurilor și schimbările comportamentale, precum și consolidarea capacității de rezistență a ecosistemelor pot juca un rol important. De asemenea, vor fi necesare eforturi neîntrerupte de consolidare a cercetării în domeniul tehnologiilor de reducere a impactului schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României