Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului

Comisia Europeană contribuie continuu la formularea principiilor și drepturilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, cu scopul de a asigura egalitatea de șanse și accesul pe piața muncii, condiții de muncă echitabile, precum și protecția și incluziunea socială. De asemenea, o altă contribuţie foarte importantă este legată de transpunerea acestui pilon în rezultate concrete prin adoptarea unor diverse acte legislative, cum ar fi cele privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, privind condițiile de muncă transparente și previzibile sau privind Autoritatea Europeană a Muncii.

În Uniunea Europenă, ȋn anul 2015, rata de ocupare a femeilor (cu vârstă cuprinsă ȋntre 20-64 ani) a atins 64,3 %, față de 75,9 % în cazul bărbaților. 

 

La nivelul Uniunea Europeană (UE-28), ȋn anul 2018, peste 300 de milioane de locuitori din fac parte din grupa de vârstă 18-64 de ani. Din această populație, aproximativ o treime are responsabilități de îngrijire a unei persoane (copii sau persoane ȋn varstă). Aceasta ȋnseamnă ca aproximativ 100 de milioane de persoane au ȋn îngrijire copii sub 15 ani și/sau rude cu incapacități (bolnavi, vârstnici și/sau cu dizabilități). În schimb, aproximativ 200 de milioane de persoane din UE nu au deloc responsabilități legate de îngrijirea ueni persoane. Dintre toți bărbații și femeile care au responsabilități de îngrijire, majoritatea (74 %) au grijă de copii (cu vârsta mai mică de 15 ani) care locuiesc în aceeași gospodărie. Un procent de 3 % din populația activă pe piaţa muncii au ȋn ȋngrijire copii care locuiesc în afara gospodăriei, iar 7 % au ȋn ȋngrijire mai mulți copii, unde unii locuiesc în interiorul gospodăriei, iar alții în afara gospodăriei. Există, de asemenea, o pondere de 4% din persoanele active pe piaţa muncii care au ȋn ȋngrijire atat copii cât și rude cu cu dizabilităţi sau ȋn vârsta. În cele din urmă, 12% din persoanele cu vârsta intre 18-64 de ani au ȋn ȋngrijire doar rude.

 

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Population_with_care_responsibilities_2018data-01.jpg

În Uniunea Europeană, în 2018, 82 % dintre persoanele care și-au redus programul de lucru pentru a ȋşi asuma responsabilități legate de îngrijirea copiilor erau femei (a se vedea figura de mai jos). Această rată este în mare parte peste 50 % în toate statele membre. Cea mai mare pondere a femeilor care și-au redus timpul de lucru a fost raportată în Cehia (96,8 %), adică, cu alte cuvinte, în Cehia, doar 3,2 % dintre persoanele care și-au redus timpul de lucru erau bărbați. În 18 state membre ale UE, peste 80 % dintre persoanele care și-au redus timpul de lucru din motive de îngrijire a copiilor erau femei. Cu toate acestea, în țările nordice, bărbații tind să își reducă mai mult timpul de lucru pentru a facilita responsabilitățile de îngrijire a copilului: ponderea femeilor este (doar) egală cu 58,1 % în Finlanda (proporția cea mai mică), urmată de Estonia (62,7 %), Danemarca (64,0 %). %) și Suedia (66,8 %).

 

Sursa:https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Figure_14_Women,_aged_18-64,_having_reduced_their_working_hours_to_facilitate_childcare_responsibilities.png

 

Inegalitatea de gen la nivelul ocupării forței de muncă pe piața muncii este cea mai evidentă pentru cazul persoanelor care au copii sau care au o persoană ȋn ȋngrijire. În medie, rata de ocupare a femeilor cu un copil sub 6 ani era cu aproape 9 % mai mică decât cea a femeilor fără copii mici, iar în mai multe țări diferența respectivă depășea 30 % .

Femeile sunt mult mai disponibile decât bărbații să-și asume rolul de îngrijitori oficiali sau neoficiali ai persoanelor în vârstă sau ai persoanelor aflate în întreținere. De asemenea, femeile sunt mult mai dispuse să lucreze cu normă parţială dacă au o personă ȋn ȋngrijire. Toate aceste aspecte la inegalitatea de gen la nivelul remunerării (în valoare de până la 28 % în unele state membre), care se acumulează pe parcursul vieții profesionale sub forma unei inegalități de gen la nivelul pensiilor (40 % în medie în UE) și duce la creșterea riscului de sărăcie și excluziune socială, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Una dintre principalele cauze ale acestei situaţii este o politică inadecvată a echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Dezechilibrul de gen al modului în care sunt concepute acordarea de concedii, stimulentele insuficiente oferite bărbaților pentru a-și lua concedii pentru îngrijirea copiilor și/sau a rudelor aflate în întreținere, posibilitățile limitate de avea un program flexibil sau să lucreze la distanţă, serviciile de îngrijire oficiale insuficiente și contrastimulentele economice s-au dovedit a fi tot atâtea elemente care adanceşte problemele legate de ocuparea forței de muncă feminine.

Disponibilitatea concediilor și a formulelor flexibile de lucru sau lucrul la distanţă s-au dovedit metode eficiente care să reducă efectul responsabilităților de îngrijire asupra perspectivelor de încadrare în muncă ale femeilor. Oferindu-le părinților sau persoanelor care au ȋn ȋngrijire o persoană o gamă mai largă de opțiuni în ceea ce privește modalitățile de organizare a muncii și a responsabilităților de îngrijire, ea se va dovedi motivată în a evita ieșirea completă de pe piața muncii.

Pe de altă parte, întrucât posibilitățile și stimulentele oferite bărbaților pentru a face uz de formulele care permit atingerea unui echilibru între viața profesională și cea privată sunt, în general, reduse, face ca utilizarea lor să fie și ea redusă, îmbunătățirea echilibrului de gen al modului în care sunt concepute aceste formule poate contribui la reechilibrarea distribuției responsabilităţilor privind îngrijirea copiilor sau a altor persoane vulnebabile în cadrul gospodăriei.

 

În figura de mai jos este ilustrat modul în care angajații au perceput posibilitatea de a folosi flexibilitatea timpului de lucru și zilele libere pentru a facilita responsabilitățile legate de persoanele pe care le au ȋn ȋngrijre. În 2018, 29,4 % dintre angajații din UE-28 au declarat că este, în general, posibil ca aceștia să folosească flexibilitatea timpului la locul de muncă și să își ia zile libere pentru îngrijire. Se pot observa diferențe între statele membre ale UE: cel mai mare procent de angajați care au posibilități pentru ambele a fost observat în Slovenia (60,4 %), Finlanda (57,1 %) și Danemarca (55,1 %), în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Ungaria (7,5 %), Polonia (7,3 %) și Cipru (3,8 %). Pe de altă parte, unul din patru angajați (25,2 %) a spus că nu au posibilitatea să folosească flexibilitatea orarului sau să își ia o zi întreagă liberă pentru îngrijire. Această tendință variază între țări. Procentul celor care răspund că niciuna dintre aceste două posibilităţi nu este posibilă variază de la 6,9% în Letonia și 7,7 % în Slovenia la 58,6 % în Polonia și 58,7 % în Cipru.                   Luând în considerare cele de mai sus, rata angajaților care au posibilități de flexibilitate crește până la 70,2 % la nivelul UE, iar rata este mai mare de 50 % în toate statele membre.

 

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Figure_15_Employees_by_their_perceived_possibility_to_use_time_flexibility_and_taking_whole_days_off_to_facilitate_care_responsibilities.png

 

Actualmente, se preconizează că modificările legislative ȋn acest sens vor aduce importante beneficii cetățenilor, întreprinderilor și societății în ansamblul său. În timp ce persoanele care au copii ȋn ȋngrijirea sau alte persoane vor profita de un echilibru între viața profesională și cea privată mai bine adaptat nevoilor familiilor de astăzi, creșterea ocupării forței de muncă în rândul femeilor, câștigurile lor sporite și evoluția mai bună a carierelor lor vor avea un impact pozitiv asupra femeilor și asupra prosperității economice, incluziunii sociale și sănătății familiilor lor. Societățile comerciale vor beneficia de o rezervă mai largă de talente, de o forță de muncă mai motivată și mai productivă și de o reducere a absenteismului.

 

Bibliografie:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52017PC0253

https://cursdeguvernare.ro/directiva-ue-pentru-echilibrul-dintre-viata-personala-si-viata-profesionala-noi-prevederi.html

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20190207IPR25282/new-forms-of-work-deal-on-measures-boosting-workers-rights

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Reconciliation_of_work_and_family_life_-_statistics&oldid=511883

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Figure_15_Employees_by_their_perceived_possibility_to_use_time_flexibility_and_taking_whole_days_off_to_facilitate_care_responsibilities.png

BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României