EGALITATEA DE GEN ÎN ROMÂNIA

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Prin „Egalitatea de gen” se ȋnţelege egalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește drepturile, tratamentul, responsabilitățile, oportunitățile și realizările economice și sociale ale acestora ȋn toate aspectele vieţii sociale. Se poate afirma că există egalitate de gen atunci când bărbații și femeile au aceleași drepturi, responsabilități și oportunități în toate sectoarele societății (piaţa locurilor de muncă, familie, ȋnvăţământ, etc) și atunci când diferitele interese, nevoi și priorități ale bărbaților și femeilor sunt evaluate în mod egal.

Conceptul de egalitate de gen şi transpunerea lui ȋn practică este una din priorităţile Uniunii Europene. De-a lungul anilor UE a făcut progrese mari în direcția asigurării egalității dintre femei și bărbați. Mai jos sunt câteva dintre măsurile care au dat rezultate ȋmbucurătoare până ȋn prezent:

• legislația privind tratamentul egal;
• integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici;
• măsuri specifice de promovare a femeii.

La nivelul Uniunii Euroepene s-a constatat, ca prin aplicarea acestor măsuri privind combaterea discriminării de gen şi promovarea drepturilor femeilor, că situaţia acestora pe piaţa muncii s-a ȋmbunătăţit semnificativ faţă de momentul când această problematică a fost abordată şi au fost propuse măsuri pentru rezolvarea ei.

Există însă în continuare disparități. Femeile muncesc încă, în mare parte, în sectoarele mai slab plătite și ocupă mai puțin posturi din middle si high management din sectoare ale economiei bine plătite.

Strategia UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025  are obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari. Până în 2025, Europa ȋşi propune să se apropie cât mai mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații. Obiectivul central este ca toți europenii să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele principale ale acestei strategii sunt:

• combaterea stereotipurilor de gen;
• încetarea violenței împotriva femeilor;
• eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
• asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
• eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
• eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

În ceea ce priveşte inegalitatea de remunerare între femei și bărbați, la nivelul anului 2020 ȋn ţările UE, situaţia este prezentată mai jos:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20220307-2

În ceea ce priveşte prezenţa femeilor ȋn poziţii de conducere/ management, la nivelul semestrului trei din anul 2020, este prezentatămai jos:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20210305-2

Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027 a fost adoptată şi publicată la finalul anului 2022.

Aspectele relevante pentru domeniile incluse în această strategie şi ariile ȋn care trebuie făcute intervenţii sunt:

1. Persistența stereotipurilor și segregarea pe domenii educaționale – Arie de intervenție: Educație
   Sistemul educațional ar trebui să reprezinte unul din promotorii asigurării egalității de șanse între femei și bărbați prin mecanisme instituționale care să vizeze atât programa școlară sau activitățile extra curriculare axate pe această problematică sau prin personal didactic instruit în abordarea unei perspective care să integreze egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.
2. Rata crescută în rândul femeilor a mortalității evitabile prin asistență medicală – Arie de intervenție: Sănătate
   Principalele cauze ale mortalității evitabile în România sunt: bolile cardiace cronice, bolile asociate pulmonare, afecțiuni oncologice, incidente asociate cu consumul de alcool. În acest context, fiind vorba de afecțiuni considerate atât tratabile cât și prevenite, este evidențiat faptul că sistemul de sănătate românesc reflectă provocări considerabile și necesită reglementări privind furnizarea adecvată a serviciilor medicale.
3. Disparități salariale și rata scăzută a ocupării pe piața muncii în rândul femeilor – Arie de intervenție: Piața muncii
   Cu toate că România a înregistrat o creștere a ratei de activitate în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani în perioada 2014-2018, acest indicator plasează România sub media UE-28 (la nivelul anului 2019). Totodată, ponderea femeilor ocupate care fac parte din această categorie de vârstă este semnificativ mai mică comparativ cu cea a bărbaților la nivel național sau a femeilor de la nivel UE-28 (la nivelul anului 2019). În același timp, observăm diferențe importante între femei și bărbați și în ceea ce privește rata de ocupare: ponderea femeilor din România se situează sub cea a bărbaților, fiind semnificativ mai mică comparativ cu cea înregistrată la nivel UE, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
4. Persistența rolurilor tradiționale în familii/cupluri și absența mecanismelor instituționale de reconciliere între muncă și viață privată – Aria de intervenție: Echilibrul dintre viața profesională și viața privată
   Cu toate că la nivelul UE-28 s-a înregistrat un progres în adoptarea unei culturi parteneriale, acest lucru ia valori inegale la nivelul statelor membre, România plasându-se pe ultimele locuri în ceea ce privește echilibrul muncă-viață privată. Persistența rolurilor tradiționale în familii/cupluri și absența mecanismelor instituționale de reconciliere între muncă-viață privată determină, în continuare, o distribuție inegală a muncii domestice și de îngrijire, având implicit un efect negativ asupra asigurării egalității de șanse între femei și bărbați. Femeile rămân responsabile în continuare de mare parte din aceste activități specifice vieții de familie și în gospodărie.
5. Ponderea scăzută a femeilor în poziții de conducere – Aria de intervenție: Participarea la decizie
   Participarea la decizie reprezintă unul dintre sectoarele în care România înregistrează scoruri foarte scăzute, dacă este analizat din perspectiva egalității de șanse între femei și bărbați. Indiferent dacă ne referim la mediul public sau privat, ponderea femeilor în poziții care favorizează participarea la decizii este relativ mică și situează România mult sub media UE-28 (la nivelul anului 2019).

Prin punerea ȋn aplicare a măsurilor, prevăzute ȋn această strategie şi ȋn ariile de intervenţie enumerate mai sus, se vor aduce ȋmbunătăţii pe termen lung ȋn ceea ce priveşte egalitatea de gen şi statutul femei ȋn societatea noastră.

Bibliografie

https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-equality-strategy_ro

https://anes.gov.ro/egalitatea-de-sanse-intre-femei-si-barbati/

https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2023/01/Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-1239Bis.pdf

https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/06/Strategia-Nationala-ES-si-VD.pdf

https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2251

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20220307-2

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20210305-2

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României