Persoanele cu dizabilități în România: probleme, provocări și politici actuale

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

1. Situaţia actuală din România
Persoana cu dizabilitate este acea persoană care are deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanei în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.

În România Autoritatea Naţionlă pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, care aparţine de Ministerul Muncii şi Solidarităţi Sociale, este instituţia care se ocupă de aceste persoane şi care prezinta date trimestriale privind aceste persoane.

La 31 decembrie 2019, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii si Adopţii (ANDPDCA) prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 846.354 persoane. Dintre acestea, 97,92% (828.792 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent şi 2,08 % (17.562 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi coordonate de ANDPDCA.

La aceeași dată, rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României a fost de 3,82% la 100 de locuitori, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrând cele mai mari rate.

La nivelul trimestrului al patrulea din 2021 datele oferite de această instituţie prezentau astfel situaţia persoanelor cu dizabilităţi din România.

Sursa: http://anpd.gov.ro/web/transparenta/statistici/trimestriale/

Aproximativ 4% din populaţia României are un anumit grad de handicap aşa cum arată datele oficiale de la finalul anului 2021.

Ponderea persoanelor cu dizabilităţi ȋn numărul total de persoane cu aceste probleme ȋn la finalul anului 2021 sunt prezentate ȋn tabelul de mai jos:

Sursa: http://anpd.gov.ro/web/transparenta/statistici/trimestriale/

In total ȋn România sunt 525 de centre funcţionale, rezidenţiale sau nerezidenţiale, publice aflate ȋn subordinea Direţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului care au ca rezidenţi 18756 persoane adulte.

2. Situaţia ȋn Uniunea Europeană
La nivelul Uniuni Europene una din şapte persoane, cu vârsta cuprinsă ȋntre 15 şi 64 de ani, a raportat dificultăţi ȋn activitatea curenta:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Disability_statistics

La nivelul anului 2019 ȋn toate ţarile UE a fost raportată populăţia care a ȋntampinat probleme ȋn activitatea curentă:

3. Politici actuale ȋn Romania
Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, denumită în continuare Convenția a constituit actul de asumare pentru crearea cadrului de implementare a acestui standard de drept internațional.
Legislaţia complete din România care se referă la persoanele cu dizabilităţi poate fi găsită pe site-ul Autorităţi Naţionlă pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi:
http://anpd.gov.ro/web/despre-noi/legislatie/legi/

Cadrul strategic european și internațional la care se raliază legislţia din România cuprinde
• Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene care, în mod desoebit prin art.10 și 19 (1), creează cadrul pentru combaterea discriminării “pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”.
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care include dizabilitatea, vârsta și orientarea sexuală printre motivele pe baza cărora este interzisă discriminarea și consfințește dreptul persoanelor cu dizabilitate la integrare socială (art. 26): „Uniunea recunoaşte şi respectă dreptul persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială şi profesională, precum şi participarea la viaţa comunităţii.”
• Carta Socială Europeană Revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea nr.74/1999.
• Pilonul European al Drepturilor Sociale care se concentrează asupra ocupării forței de muncă, a aspectelor sociale și a adaptării modelului social european pentru a face față provocărilor secolului 21.
• Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030 care promovează respectarea universală a drepturilor omului, egalității și nediscriminării și este angajată în capacitarea statelor membre de a accelera procesul egalizării de șanse astfel încât „nimeni să nu rămână în urmă”.
• Directiva (UE) 2016/2102/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public. • Planul de acțiune 2019-2023 privind e-justiția europeană (2019/C 96/05).
• Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.

4. Probleme şi provocări şi soluţii
În Strategia Naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi 2021-2027 (http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2021/04/wfqgkt8_6ncsv3ymp0rj.pdf) s-au identificat problemele cu care se confruntă aceste persoane şi au fost identificate opt domenii prioritare ȋn care statul trebuie să intervină:
1. Accesibilitate și mobilitate;
2. Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
3. Ocupare;
4. Protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare;
5. Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice;
6. Educație;
7. Sănătate;
8. Participare politică și publică.

Pornind de la aceste priorităţi s-au stabilit obiective generale şi specific pentru fiecare din aceste priorităţi:
1. Accesibilitate și mobilitate
Obiectiv general: Asigurarea accesului fizic, informațional și comunicațional, al persoanelor cu dizabilități, la produsele, serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi.
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la mediul fizic (locuința proprie, clădiri publice și zone publice urbane și rurale)
Obiectiv specific 2: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la informații și comunicații accesibile
Obiectiv specific 3: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la transport
Obiectiv specific 4: Reducerea vulnerabilității persoanelor cu dizabilități la situații de risc și urgențe umanitare
2. Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități
Obiectiv general: Recunoașterea egală în fața legii, a persoanelor cu dizabilități, pentru exercitarea tuturor drepturilor fundamentale inclusive de a lua decizii în toate aspectele vieții lor
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea posibilității persoanelor cu dizabilități de a lua decizii
Obiectiv specific 2: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la etapele procedurale ale sistemului de justiție
3. Ocupare
Obiectiv general: Asigurarea oportunității persoanelor cu dizabilități de punere în aplicare și de dezvoltare a calificării și a competențelor, precum și a potențialului creativ și productiv, într-o ocupație liber aleasă și într-un loc de muncă incluziv, accesibil, adaptat.
Obiectiv specific 1: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la ocupare
Obiectiv specific 2: Creșterea calității ocupării pentru persoanele cu dizabilități
Obiectiv specific 3: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la programe de formare profesională
4. Protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare
Obiectiv general: Asigurarea unui standard de viață adecvat pentru persoanele cu dizabilități cu șanse egale cu toate celelalte persoane.
Obiectiv general: Asigurarea unui standard de viață adecvat pentru persoanele cu dizabilități cu șanse egale cu toate celelalte persoane.
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea posibilității persoanelor cu dizabilități de a lua decizii
Obiectiv specific 2: Îmbunătățirea acoperirii cheltuielilor suplimentare legate de dizabilitate prin programele existente
5. Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice
Obiectiv general: Asigurarea vieții independente pentru persoanele cu dizabilități, drept fundamental al omului, esențială pentru dezvoltarea identității personale și realizarea potențialului uman
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru serviciile sociale
Obiectiv specific 2: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități
Obiectiv specific 3: Îmbunătățirea accesului la servicii sociale în comunitate necesare pentru o viață independent
Obiectiv specific 4: Îmbunătățirea accesului la locuințe sociale
6. Educație
Obiectiv general: Accesul copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale (CES) la o educație incluzivă de calitate în comunitate, în condiții de egalitate cu ceilalți elevi, astfel încât să își poată atinge potențialul lor maxim de dezvoltare
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea accesului la educație de calitate pentru toate nivelurile de învățământ preuniversitar
Obiectiv specific 2: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la educație terțiară
7. Sănătate
Obiectiv general: Asigurarea de servicii de sănătate de cea mai bună calitate pentru persoanele cu dizabilități
Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile curative și de sănătate publică
Obiectiv specific 2: Asigurarea exercitării dreptului la sănătate sexuală și reproductive
Obiectiv specific 3: Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la tratament, cu demnitate și respect
8. Participare politică și publică.
Obiectiv general: Asigurarea participării active a persoanelor cu dizabilități, ca membri deplini ai societății, cu drepturi egale.
Obiectiv 1: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la activități culturale
Obiectiv specific 2: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la activități sportive și de recreere și turism
Obiectiv specific 3: Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la procesul electoral
Obiectiv specific 4: Creșterea participării persoanelor cu dizabilități la viața publică

Strategia 2021-2027 se constituie într-un document programatic prin care sunt identificate problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi şi cum anume trebuie să intervină statul pentru a respecta drepturile persoanelor cu dizabilități.
Integrarea persoanelor cu dizabilităţi ȋn societate şi pe piaţa muncii aduce un beneficiu pentru ȋntreaga societate. Oferirea accesului la educaţie si ocupare a persoanelor cu dizabilităţi conduce la creşterea autonomiei personale şi la un nivel ridicat de bunăstare şi un risc scazut de dependenţă de beneficii sociale.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României