Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

DECLINUL POPULAŢIEI APTE DE MUNCĂ

TENDINŢELE DEMOGRAFICE

Declinul natural al populaţiei apte de muncă se produce pe seama unei rate scăzute a fertilităţii şi / sau în scădere în ultimele decenii, influxul de tineri pe piaţa muncii fiind mai mic decât ieşirile la pensie ale lucrătorilor în vârstă. Dacă ratele de activitate rămân constante, această situaţie va duce la o scădere a forţei de muncă disponibile, ceea ce determină o piaţă a muncii tensionată, în care cererea de forţă de muncă depăşeşte oferta de forţă de muncă. Pe termen mediu, numărul crescând al generaţiei anilor 1980 (baby-boomers) care se pensionează va conduce, în cazul anumitor ocupaţii, la o cerere de înlocuire care va fi greu de satisfăcut din oferta de forţă de muncă de pe piaţa internă.

Regiunile cu populație în scădere drastică sunt afectate de un decalaj major în ce privește serviciile medicale sau culturale, în ce privește conectarea fizică (transporturi) sau virtuală (acces la internet și servicii digitale), și în domeniul educației sau oportunităților de angajare.

EMIGRAREA

Alături de declinul natural al populaţiei apte de muncă, aceasta poate scădea şi din cauza emigraţiei. Cu toate acestea, la nivelul intra-UE, în timp ce emigraţia reduce numărul de lucrători disponibili în ţara sau regiunea de origine, aceasta reduce şi potenţialul deficit al pieţei muncii din ţara sau regiunea de destinaţie.

Dacă fenomenul migraţiei avantajează ţările beneficiare, prin compensarea deficitelor de forţă de muncă, uneori conducând şi la creşterea nivelului mediu de calificare al forţei de muncă, ţările de origine se confruntă cu un „exod de creiere” şi cu o scădere a ofertei de forţă de muncă.

Între cauzele care determină oamenii să părăsească ţările lor de origine se numără:

  • Motive personale: perspective slabe de carieră, constrângeri asupra libertăţilor civice;
  • Motive economice: salarii mici, şomaj ridicat;
  • Motive sociale: condiţii proaste de trai şi de muncă, insecuritate social;
  • Motive politice: persecuţie, instabilitate politică şi insecuritate.

Măsura în care emigrarea are ca rezultat un deficit de forţă de muncă în ţările de origine depinde, totuşi, de profilul persoanelor care emigrează, în general, fenomenul fiind mai extins în rândul lucrătorilor tineri şi educaţi.

Emigrarea multor profesionişti din domeniul sănătăţii din diferite ţări ale Europei Centrale şi de Est a creat o problemă serioasă în sectorul asistenţei medicale din aceste ţări, care se confruntă cu un deficit de forţă de muncă în spitalele publice şi organizaţiile furnizoare de servicii medicale.