Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

PARTICIPAREA GRUPURILOR DEFAVORIZATE PE PIAŢA MUNCII

Grupurile vulnerabile se referă la acele segmente de populaţie care se confruntă adesea cu atitudini şi comportamente discriminatorii, în mod specific cu un risc mare de sărăcie şi excluziune socială faţă de populaţia generală.

Din categoria grupurilor vulnerabile fac parte, însă nu se limitează doar la acestea, minorităţile etnice, imigranţii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele fără adăpost şi persoanele vârstnice.

Pe piaţa muncii, grupurile vulnerabile sunt clasificate în funcţie de variabile sociale sau individuale ca: gen, etnie, dizabilitate, vârstă şi mediu de rezidenţă.

Principalele grupuri vulnerabile din România sunt tinerii, femeile, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, imigranţii, persoanele vârstnice şi persoanele din mediul rural. Deşi mediul de lucru poate fi adaptat la nevoile lor speciale, în continuare la nivel european rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi este redusă. O altă categorie de populaţie nevalorificată pe piaţa muncii este constituită de persoanele de etnie romă. Excluziunea socială a populaţiei de etnie romă este determinată de o serie de factori, printre care lipsa de educaţie sau lipsa actelor de identitate.

Mecanismele de funcționare eficientă ale pieței muncii exclud grupuri și persoane cu capacitate redusă de muncă datorită unui complex de factori biologici, culturali, economici și educaționali (persoane cu dizabilități, tineri absolventi, lucrători în vârstă de peste 50 ani etc.), care se traduc în fapt într-o productivitate scăzută a muncii.

Integrarea în muncă a persoanelor vulnerabile si de includere pe piața muncii a devenit în prezent cea mai vizibilă componentă a economiei sociale, în special în cazul celei mai noi forme conceptuale și juridice a acesteia, cea a întreprinderii sociale  (și sub-componentei sale, întreprinderea socială de inserție).

Prin aceasta, economiei sociale i se conferă un rol central și explicit în implementarea măsurilor active din cadrul politicilor de ocupare, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile; prin intervenția  sa în cadrul celor mai dezavantajate comunități, economia socială contribuie de asemenea la reducerea disparităților locale sau regionale în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și furnizarea de servicii contribuind la construirea coeziunii sociale și la reducerea inegalităților între arii geografice și comunități diferite.

Funcția de integrare a lucrătorilor defavorizați este poate cea mai importantă caracteristică de acțiune și inovație a economiei sociale din ultimii 30 ani, alături de locurile de muncă temporare în vederea integrării ulterioare pe piața muncii sau permanente prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor sociale sau în domeniul serviciilor de ocupare și a formării profesionale.