ABANDONUL SCOLAR

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Abandonul școlar reprezintă o preocupare prioritară pentru individ, societate și economie. Aptitudinile și competențele dobândite în învățământul secundar superior sunt considerate drept minimul de calificări necesar pentru a pătrunde cu succes pe piața muncii, precum și fundamentul invățării și oportunităților de formare profesională ulterioare. Aceste aptitudini și competențe contribuie la pregătirea tinerilor pentru viață prin dezvoltarea potențialului personal, ajutându-i astfel să devină cetățeni împliniți și activi. Cu toate acestea, conform statisticilor Eurostat 2014, 11,1% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au părăsit sistemul de educație și formare profesională înainte de a termina ciclul de învățământ secundar superior în cadrul UE. Elevii care provin din alte țări sunt, în medie, de două ori mai predispuși să părăsească timpuriu sistemul de educație și formare profesională, comparativ cu cei nativi. Circa 60% din cei care abandonează școala sunt fie șomeri, fie inactivi, și se confruntă cu dezavantaje sociale și economice pe termen lung. Este bine documentat faptul că părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare profesională duce la scăderea oportunităților de angajare și creșterea probabilității de apariție a șomajului, sărăciei și excluderii sociale. (Comisia Europeana – Politica scolara O abordare unitara la nivel de comunitate scolara privind combaterea abandonului scolar timpuriu)

“Sistemul de educație din România se confruntă cu numeroase dificultăți legate de calitate și echitate. Acestea limitează capacitatea României de a construi o economie modernă, bazată pe cunoaștere, precum și capacitatea de a facilita mobilitatea socială. România nu a atins țintele asumate în cadrul strategiei Europa 2020, pentru părăsirea timpurie a școlii (15,6% în 2020 vs. 11,3% țintă asumată). În timp ce rata părăsirii timpurii a școlii în marile orașe este sub media Uniunii Europene și se încadrează în obiectivul național pentru 2020 de 11,3%, rata părăsirii timpurii a școlii în zonele rurale și mic urbane este considerabil mai mare – 26%, înregistrând o tendință de creștere.” conform Ministerului Educației.

Pe termen lung efectele abandonului școlar sunt: excluziune socială, șomaj și sărăcie. Participarea redusă la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi și accesul pe piața muncii. Integrarea/reintegrarea copiilor și tinerilor din afara școlii rămâne una dintre principalele provocări, alături de îmbunătățirea calității educației și de consolidarea măsurilor de prevenire a abandonului școlar care se adresează în egală măsură elevilor și familiilor acestora. Consecințele pandemiei Covid19 multiplică efectele negative pe care educația trebuie să le rezolve. În acest context, deoarece părinții au dificultăți să își păstreze locul de muncă sau să își găsească un (nou) loc de muncă, acest lucru va duce la acordarea unui sprijin minim copilului și chiar la încercarea de a-l atrage în câmpul muncii pentru supraviețuire. Abandonul școlar afectează procesul de inovare și crestere, pentru că aceasta se bazeaza pe forță de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Efectele abandonului școlar se resimt pe termen lung asupra evoluției societății și creșterii economice potrivit Comisiei Europene. Cei care au părăsit timpuriu școala au tendința să participe mai puțin la procesul democratic și sunt cetățeni mai puțin activi.

Cu cât nivelul de școlarizare este mai scăzut , sau nu există nici un fel de școlarizare, efortul de integrare pe piața muncii este de mai lungă durată și presupune alocarea de resurse mai mari. Pentru cei fără studii este necesară urmarea unui curs de tipul “a doua șansă” care poate fi pe durata mai multor ani, apoi urmarea unui curs de calificare și la final găsirea unui loc de muncă.

Efortul de reducere a abandonului școlar, pe termen lung, are un efect pozitiv asupra pieței muncii și conduce la dezvoltarea întregii societăți într-un ritm susținut și alocarea de resurse către alte domenii de interes: inovare, cercetare și dezvoltare durabilă.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României