ANTREPRENORIATUL – UNA DIN COMPETENȚELE CHEIE ALE FIECĂRUI ADULT

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Competenţele antreprenoriale pot fi considerate ca aparținând doar de domeniul activităților economice și dezvoltării de companii. Acest mod de a privi lucrurile este eronat deoarece la nivelul statelor din Uniniune Europeană este definit un set de competenţe cheie pe care orice persoană ar trebui să le deţină.

Recomandarea Recomandarea 2006/962/CE privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții îndeamnă ţările UE să includă ȋn mod special predarea și învățarea competențelor-cheie în strategiile lor de învățare pe tot parcursul vieții. În această recomandare sunt identificate opt competențe-cheie care sunt fundamentale pentru fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere.

Cele opt competențe-cheie sunt următoarele: comunicarea într-o limbă maternă; comunicarea într-o limbă străină; competența matematică; științifică și tehnologică; competența digitală; a învăța să înveți; competențe sociale și civice; spirit de inițiativă și antreprenoriat şi sensibilizare și exprimare culturală.

Spirit de inițiativă și antreprenoriat este definit ca fiind: abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte.

În Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) – Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (2015/C 417/04) este prezentată situaţia la nivelul anului 2015 la nivelul ȋntregii UE ȋn ceea ce priveşte edicaţia şi formarea:

• 22 % dintre tinerii cu vârsta până ȋn 15 ani obțin la matematică rezultate slabe. În rândul elevilor cu situație socio-economică precară, această valoare este mult mai mare de 36,6 %. În ceea ce priveşte alte materii situaţia este următoarea: 18 % dintre tinerii de 15 ani din UE au rezultate slabe la citire și 17 % obțin rezultate slabe la științe;
• Unul din patru adulți din Europa (aproximativ 66 de milioane de persoane) are competențe reduse ceea ce ii ȋngrădeşte accesul la piața muncii și, în același timp, blochează opțiunile de continuare a educației sau a formării profesionale. Numai 4,4 % dintre acesţi adulți, care în cel mai bun caz au absolvit învățământul secundar inferior, participă la cursuri de formare profesională;
• Părăsirea timpurie a școlii se ridica la 11,1 %, ceea ce ȋnseamnă aproximativ 4,4 milioane de copii. Aproximativ 60 % dintre aceștia sunt fie inactivi, fie șomeri, ceea ce înseamnă riscuri mai mari de excluziune socială și un angajament civic mai scăzut;
• Numărul de absolvenți de învățământ superior continuă să crească, proporția lor reprezentând în prezent 37,9 %. Din păcate ȋncă șansele de angajare ale acestor absolvenți sunt scăzute şi stagnează în toate ţările Uniunii Europene.

Într-un studiu „High Growth Enterprises: demographics, finance & policy measures” realizat de Joint Research Centre (JRC), the European Commission’s science and knowledge service, se abordează variaţia unui indicator privind creşterea rapidă/mare economică a întreprinderilor.

Importanța creşterii economice mari a întreprinderilor (HGE) constă în impactul lor asupra creării de locuri de muncă, inovării și efectul de pârghie pe care îl pot avea asupra productivităţii sectoriale sau competitivităţii regionale.

Cu toate acestea, există dificultăți, cum ar fi cele financiare, care ȋncetinesc ritmul de creştere rapidă pe care ȋl vizează ȋntreprinderile.  Menținerea şi realizarea unei creșteri ridicate a ȋntreprinderilor poate duce la creşterea veniturilor şi al potențialului economic al ȋntreprinderilor.  Dacă ȋntreprinderile au un ritm de creştere sub nivelul aşteptărilor lor atunci se ajunge, de fapt la, pierde de locuri de muncă şi scăderea taxelor pe profit. Există posibilitatea ca aceste firme care nu au un ritm de creştere accelerat să ȋşi mute activitatea ȋn alte ţări ȋn care au acces mai uşor la finanţări şi au politici favorabile dezvoltării antreprenoriatului..

Aceste dificultățile apar deosebit de acute în finanțarea prin capital propriu pentru faza de extindere a unor astfel de întreprinderi.

La nivelul ȋntregii Uniuni Europene situaţi acestui indicator ȋn anul 2016 este prezentată mai jos:

Figura 1 – Nivelul indicatorului HGE ȋn statele UE 

Figura 2- Ponderea HGE-urilor asupra tuturor întreprinderilor active

În toate regiunile UE28 în 2016 – (a) Distribuție HGE și (b) Harta state UE.

Sursa: elaborarea JRC pe baza Eurostat (2019).

În acest studiu este prezentată şi situaţia din România, la nivelul anului 2016, privind situaţia firmelor existente după domeniul de activitate asă cum este ilustrat ȋn figura de mai jos:

Figura 3 – Situaţia indicatorului HGE ȋn firmele din România la nivelul anului 2016, pe sectoare de activitate

Cea mai mare pondere a fisrmelor care au un didice rapid de creştere sunt ȋn domenii care sunt uşor de extins cel puţin la nivel UE: activităţi poştale şi de curierat; IT şi activităţi de publicitate.

Bibliografie

https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/entrepreneurship-empowering-y.htm

https://rm.coe.int/comitetul-director-pentru-antidiscriminare-diversitate-si-incluziune-c/1680a65f40

https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/lifelong-learning-key-competences.html

https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC119788

https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC119788

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României