Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului
În calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), România și-a exprimat adeziunea în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015, la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Al șaselea raport (WG1/AR6) din anul 2022 al Grupului interguvernamental (IPCC), privind schimbările climatice, este un avertisment adresat ȋntregii populaţii a globului cu privire la consecinţele aduse de schimbările climatice. Pornind de la cele mai recente progrese în știința climei autorii raportului arată clar că toate regiunile lumii se confruntă deja cu schimbările climatice.
Mai jos sunt câteva din concluziile acestui raport:
- Factorul uman şi actiunile acestuia au consus la încălzirea atmosferei, oceanelor și uscatului.
- Monitorizarea din ultimii zeci de ani ai climei a condus la dovezi care indică amploarea fără precedent a schimbărilor climatice recente, la scară largă, în contextul întregii istorii umane.
- Comparativ cu datele din precedentul raport de evaluare (WG1/AR5) temperatura de suprafață la nivel global a crescut puternic.
- S-a remarcat o creştere a nivelului mării și a ratei de topire a ghețarilor.
- Asistăm la fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente, mai severe și avem dovezi tot mai concludente despre legătura lor cu influența umană.
- Cu cât eliberăm mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, cu atât situația se va înrăutăți ȋntr-un mod accelerat;
- Va exista o recurență ridicată a producerii unor evenimente climatice extreme, fără precedent în istoria înregistrărilor, chiar și la o încălzire globală de 1,5°C, dar în și mai mare măsură la niveluri mai ridicate.
- În toate scenariile evaluate este probabil ca zona arctică să fie total lipsită de gheață pe mare în septembrie, cel puțin o dată înainte de 2050.
- Rezultatele cu probabilitate scăzută, cum ar fi dispariția totală a calotelor glaciare, modificările bruște ale curenților oceanici, evenimentele extreme combinate și încălzirea substanțial mai mare nu pot fi excluse și fac parte din evaluarea riscurilor;
- Acum există doar un „nivel mediu de încredere” că circulația inversată a curenților oceanici din zona meridională a Atlanticului (AMOC) nu se va opri brusc înainte de 2100.
- Diferite regiuni se confruntă cu combinații diferite de factori generatori de impact climatic;
- Unele schimbări pe termen lung sunt deja permanentizate, indiferent ce am face.
- Topirea calotelor glaciare ar putea lăsa în urmă creșteri foarte mari ale nivelului mării.
- Încălzirea va continua până la mijlocul secolului actual, în toate scenariile luate în calcul, chiar dacă se ajunge în 2050 la emisii zero.
- Atingerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris, de limitare a încălzirii globale la +1,5°C față de nivelurile pre-industriale ar reduce toate tipurile de amenințări asociate schimbărilor climatice (creșterea nivelului mării, înrăutățirea condițiilor meteorologice extreme și înăsprirea condițiilor de viață atât pe uscat, cât și în ocean), în comparație cu niveluri mai ridicate ale încălzirii.
- Limita de încălzire de 1,5°C este încă accesibilă.
- Eșecul reducerii emisiilor globale de la nivelurile actuale ar putea consuma bugetul de carbon rămas pentru pragul de 1,5°C până în 2030.
- Mai sunt necesare și reduceri semnificative, rapide și susținute ale emisiilor de metan.
Metodele de eliminare a carbonului au potențialul de a elimina CO2 rezidual din atmosferă, dar pot avea efecte potențiale de amploare asupra ciclurilor biogeochimice și ale climei și pot afecta disponibilitatea și calitatea apei, producția de alimente și biodiversitatea.
Statele membre ale Uniunii Europene au avut ȋn vedere aceste aspecte atunci când au aprobat Strategia Europa 2020,. Prin această strategi se recunoaşte rolul central al tranziƫiei către o economie verde, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi cu emisii scăzute de carbon pentru o creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii. Utilizarea ineficientă a resurselor, exercitarea unei presiuni nesustenabile asupra mediului, schimbările climatice, precum şi excluziunea şi inegalităţile sociale ridică probleme pentru creşterea economică pe termen lung .
Dezvoltarea economică în Uniunea Europeană prin creșterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii are rolul de a facilita atingerea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.
„Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030” ţara noastră își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu.
Această strategie este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Autorităţile locale deţin un rol cheie în atenuarea schimbărilor climatice. Peste jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră sunt create în şi de către oraşe. În acelaşi timp, 80% din populaţie locuieşte şi munceşte în oraşe, unde se consumă până la 80% din energie.
Convenția Primarilor este principala mișcare europeană în care sunt implicate autoritățile locale și regionale care se angajează în mod voluntar pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile administrate. Prin angajamentul lor, Semnatarii își propun să sprijine obiectivul Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de GES până în anul 2030 și convin să adopte o abordare integrată a atenuării și adaptării la schimbările climatice, asigurând accesul la energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile.
La nivel local primăriile şi au asumat dezvoltarea unui „Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Clima” prin care principiile dezvoltarii durabile şi ale combaterii poluării sunt abordate ȋn mod practic propunându-se măsuri viabile, la nivelul comunităţii, care să reducă poluarea mediului şi ȋmbunătăţirea consumului de energie.
Firmele sunt şi ele consultate cu privire la maăsurile din acest Plan şi pot propune soluţii cu impact la nivelul comunităţii dat pot să ȋşi facă şi ele, la rândul lor o strategie proprie privind dezvoltarea durabilă a firmei.
Orice firma are un set de valori fundamentale si o viziune care să ȋi conducă către dezvoltarea pe viitor a companiei şi care să ȋi asigure un loc stabil pe piaţa pe care ȋşi desfăşoară activitatea.
Aceste valori contribuie la crearea unui mediu organizațional care permite atingerea standardelor și obiectivelor propuse ȋntr-un mod responsabil şi etic.
Dezvoltarea durabilă sau sustenabilă presupune respectarea unor principii mai largi, care guvernează ȋntreaga comunitate sau chiar societate.
Când firma are ȋn vedere dezvoltarea sustenabilă pe termen lung trebuie să respecte, prin implementarea unei „Strategii de dezvoltare durabilă”, câteva principii care sunt prezentate mai jos:
- Dezvoltarea socialăare ca scop tratarea angajaţilor ȋn mod echitabil şi asigurarea unui tratament responsabil, etic şi durabil al angajaţilor, părţilor interesate şi comunităţii ȋn care ȋşi desfaşoară activitatea o afacere.
- Dezvoltarea economicăeste probabil cea mai simpla formă de durabilitate. Pentru a fi sustenabilă din punct de vedere economic, o afacere trebuie să fie profitabilă şi să producă venituri suficiente pentru a fi continuată ȋn viitor.
- Protecţia mediuluieste cel mai frecvent element discutat. Se referă preponderent la reducerea amprentelor de carbon, utilizarea apei şi a altor resurse naturale astfel ȋncât să fie oprită risipa ca parte a unui lanţ de aprovizionare/ producţie.
Stabilirea unor măsuri aplicabile de către firme, de oamenii care lucrează ȋn companii şi schimbarea ȋntregii scietăţi cu privire la economisirea resurselor, respectarea mediului ȋnconjurător şi atenţia acordata oamenilor din jur ȋn orice contex sunt un pas către dezvoltarea durabilă şi asigurarea resurselor pentru viitoarele generaţii.
Bibliografie
http://romania-durabila.gov.ro/
https://dezvoltaredurabila.gov.ro/
BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA
PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României