Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului

Evoluția tehnologiilor, provocările mondiale și demografice ne influențează viaţa de zi cu zi ȋncepând cu modul în care lucrăm, învățăm, participăm la dezvoltarea societății și a propriei vieţi. Dacă o persoană dispune de competențele adecvate, aceasta se adaptează mai ușor la aceste schimbări și se bucură de bunăstare. Impactul pozitiv se resimte și asupra societății, productivității și creșterii economice.

În zilele noastre, este necesar ca orice persoană să deţină diverse competențe, ȋncepând cu cele de bază (citit, scris, calcul, cultură digitală) la cele profesionale/ tehnice/ antreprenoriale și  până la cele transversale (limbi străine sau dezvoltare personală și capacitatea de a învăța cum se învață).

Un nivel suficient al competențelor de bază ( cu ar fi scris-citit, competențe etc.) este esențial pentru tineri în vederea unui acces ușor la piața muncii, iar pentru adulți pentru a ȋşi păstra locul de muncă de înaltă calitate și stabil.

Cu toate acestea, între 20 % și 25 % dintre tinerii aflați în sistemul de educație inițială (după cum reiese din rezultatele PISA din 2015) și de adulți de vârstă activă (după cum reiese din rezultatele 2012 PIAAC) nu dețin aceste competențe de bază, ceea ce diminuează capacitatea lor de a găsi un loc de muncă stabil și de a participa la viața economică și socială în general.

Aşa cum se vede ȋn figura de mai jos, ȋn multe țări ale UE există încă un număr foarte mare de tineri având vârsta de 15 ani care sunt elevi cu rezultate slabe în ceea ce privește competențele de bază . Acești elevi sunt cei mai susceptibili să se confrunte cu dificultăți în parcursul lor educațional, pe piața muncii și în viața de zi cu zi. Cel mai mare procent de elevi cu rezultate slabe se înregistrează la matematică, fiind de aproximativ 22 % la nivelul UE.

Procentul elevilor la nivel UE care au rezultate slabe la testele de matematica PISA

Faptul că sistemele europene de educație și formare nu asigură competențele cele mai elementare la 20 % dintre elevi este legat de nivelul ridicat al costurilor privind educaţia. Acest lucru subliniază nu numai importanța provocării pe care o constituie îmbunătățirea performanței sistemelor de educație și formare, ci și posibilitatea unor câștiguri enorme din punctul de vedere al intensificării creșterii economice și al ocupării forței de muncă, dacă s-ar reduce acest procent de elevi care, cel mai probabil, vor întâmpina probleme mari în ceea ce privește inserția profesională.

Între adulții cu vârstă între 16 și 65 de ani, în medie, aproximativ 43 % au demonstrat niveluri medii sau ridicate de competențe scris-citit (nivelurile 3 – 5) în țările UE care au participat la ancheta PIAAC. Acest rezultat este cu mult sub media OCDE (49 %). De asemenea, unul din cinci adulți din țările UE participante are un nivel scăzut al competențelor scris-citit. În ceea ce privește competențele numerice, raportul este de unu la patru.

Ponderea persoanelor

În figura de mai jos este indicat procentul de tineri absolvenți recenți încadrați în muncă în raport cu indicele de referință stabilit de Consiliu în 2012, potrivit căruia cel puțin 82 % dintre tinerii absolvenți recenți ar trebui să aibă un loc de muncă până în 2020.

Capacitatea de inserţie pe piaţa muncii a tinerilor cu vârsta ȋntre 20 şi 34 de ani ȋn anul 2016

În ceea ce privește educația și formarea profesională, rezultatele unui studiu realizat de (JRC CRELL (2015): Education and youth labour market outcomes: the added value of VET. Technical briefing (Rezultatele pe piața forței de muncă în cazul tinerilor și al persoanelor cu studii:valoarea adăugată a EFP. Informare tehnică); bazată pe o extracție din ancheta asupra forței de muncă furnizată de Eurostat privind al treilea trimestru al anului 2014.) arată că, în multe țări din UE, absolvenții de liceu care urmează programe orientate spre educația și formarea profesională (EFP) au rate mai ridicate de ocupare decât omologii lor care nu urmează astfel de programe. În cazul acestora se înregistrează, de asemenea, rate scăzute ale șomajului și inactivității. Analizele confirmă faptul că, la nivelul învățământului secundar superior și al celui postliceal, EFP este asociat cu o probabilitate mai mare de a fi angajat , dar cu venituri salariale pe oră ușor mai scăzute.

În România, există o procedură de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute în alte moduri decât cele formale care este reglementată prin Ordinul nr. 4543/2004.

În conformitate cu Ordonanța nr. 129/2000, formarea profesională a adulților în România include formarea profesională inițială și formarea profesională continuă organizată în alte forme decât cele specifice sistemului național de învățământ.  Formarea profesională inițială pentru adulți oferă informaţiile cât şi pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă. Continuarea formării, după pregătirea inițială, din punt de vedere profesional, oferă adulților dezvoltarea abilităților profesionale deja dobândite fie dobândirea de noi competențe.

Persoanele care doresc să fie evaluate pentru recunoașterea competențelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale, bazate pe standarde profesionale (sau standarde de pregătire profesională), se pot adresa unui centru de evaluare autorizat pentru ocupație / calificare respectiva. La acest moment există proiecte care oferă persoanelor interesate posibilitatea de a ȋşi certifica gratuit competenţele pe care le au persoanelor care se ȋnscriu ȋn cadrul unor astfel de proiecte.

Evaluarea poate fi făcută pentru toate unitățile de competență din cadrul unui standard profesional (sau standard de pregătire profesională) sau doar pentru una sau mai multe unități de competență din acel standard, în funcție de solicitarea persoanei.

Etapele procedurii de certificare

  • Contactarea centrului de evaluare
  • Descrierea experienței de munca
  • Alegerea metodelor de evaluare și a graficului orar
  • Evaluare și certificare

În urma certificării competenţelor persoana obţine un certificat prin care i se recunisc competenţele ȋntr-un anumit domeniu şi pe baza cărora poate să se angajeze.

Bibliografie

https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_skills-for-labour-market_ro.pdf

https://www.culturalfestivals.eu/ro/portal-de-invatare/step-by-step-guide-to-the-accreditation-of-prior-learning-2/:language/ro?PHPSESSID=gram4l9edh9igk9sum2v5n70g7

https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-spiru-haret/psihologia/evaluarea-competentelor-profesionale-in-rom/8043856

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1146&langId=ro

BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României