
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului

Tinerii sunt dornici să aibă controlul asupra vieții lor, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin. Cu toate acestea, mulți dintre ei se confruntă cu incertitudini legate de viitorul lor, ca urmare a schimbărilor tehnologice, a tendințelor demografice, a discriminării, a excluziunii sociale, a știrilor false și a populismului, ale căror efecte asupra locurilor de muncă, a abilităților sau a felului în care funcționează democrațiile noastre nu sunt încă cunoscute. Mai mult ca oricând, ei trebuie să fie rezilienți și capabili să se adapteze la aceste provocări. Tinerii ar trebui să dobândească abilitățile necesare pentru a contribui la societăți prospere, democratice și bazate pe coeziune în Europa și dincolo de granițele ei. În lumea interconectată de astăzi, mulți tineri sunt preocupați de aspecte de interes mondial, precum schimbările climatice sau pacea și securitatea.
În pofida redresării economice și a șomajului mai redus, inegalitățile dintre generații persistă. Pentru prima oară de la al Doilea Război Mondial, există un risc real ca tânăra generație de astăzi să cunoască un grad de prosperitate mai redus decât propriii părinți . O proporție de 29 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar 11,6 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) , în timp ce 15,9 % dintre tinerii din această grupă de vârstă sunt șomeri – o cifră dublă față de cea din rândul populației generale. Excluziunea socioeconomică și cea de la participarea democratică se implică reciproc . Tinerii care se confruntă cu dezavantaje sunt de obicei cetățeni mai puțin activi și gradul lor de încredere în instituții este mai redus. (Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret, 2018).
La nivelul întregii Uniuni Europene se acordă o importanƫă deosebită învăƫării pe tot parcursul vieƫii şi stimulării acesteia pentru toƫi cetăƫenii activi pe piaƫa muncii.
În general, învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde toate activitățile de învățare cu scop, fie că sunt formale, non-formale sau informale, întreprinse în mod continuu cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele. Intenția sau scopul de a învăța este punctul critic care distinge aceste activități de activitățile non-învățare, cum ar fi activitățile culturale sau sportive.
Învățarea pe tot parcursul vieții înseamnă toate activitățile de învățare desfășurate de fiecare persoană de-a lungul vieții în contexte formale, non-formale și informale, în scopul dobândirii sau dezvoltării competențelor dintr-o perspectivă multiplă: personală, civică, socială sau profesională.
Învățarea pe tot parcursul vieții include educația și îngrijirea preșcolarilor, educația școlară, învățământul superior, educația adulților și formarea continuă. Principalele obiective ale învățării pe tot parcursul vieții privesc dezvoltarea completă a unei persoane și dezvoltarea durabilă a societății. Învățarea pe tot parcursul vieții este axată pe dobândirea și dezvoltarea competențelor cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.
LFS (labour force survey) și AES ( adult education survey) folosesc perioade de referință diferite pentru măsurarea participării la educație și formare – LFS surprinde participarea la educație și formare în ultimele 4 săptămâni, în timp ce AES acoperă activitățile de învățare din ultimele 12 luni. Se consideră că perioada de referință de 12 luni permite o măsură mai cuprinzătoare a participării la educație și formare, dar astfel de date din AES sunt disponibile doar la fiecare 5-6 ani. Prin urmare, pentru monitorizarea politicii au fost alese date anuale de 4 săptămâni LFS. Odată disponibile, aceste date pot fi utilizate pentru monitorizarea politicilor în acest domeniu.
Mai jos este rata de participare la educatie si training in ultimele 4 saptamani la nivelul fiecari tari din UE in anul 2020:
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Adult_learning_statistics
Obiectivul programului european ”Educația și Formarea profesională a adulților” este ca 15% dintre adulții între 25 și 64 de ani, din fiecare stat, să participe la activități de învățare. Acest procent au fost depasite de statele nordice, Olanda, Estonia și Luxemburg.
România are cel mai mic procent, de numai 1%, fiind urmată de Bulgaria, Slovacia, Croația, Polonia, Grecia și Cipru, care nu depășesc 5%.
Media la nivelul UE a fost în anul 2020 de 9.2% din totalul persoanelor cu vârsta ȋntre 25 şi 64 de ani.
Biroul de statistică al UE arată că numărul adulților care participă la FPC, raportat la grupa de populație determinată, a crescut între 2011 și 2019, dar în 2020 a scăzut până la 9,2%. În anul 2020, indicatorul a crescut ușor în numai trei țări membre: Spania (+0,4 puncte procentuale), Grecia și Lituania (fiecare cu +0,2 pp).
Bibliografie
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0269&from=ro
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Adult_learning_statistics
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=trng_lfse_01&lang=en
https://www.statista.com/statistics/1085615/adult-participation-rate-in-education-europe/
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/adult-education-and-training-64_ro
BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României