
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului


Șomajul este un indicator macroeconomic care reflectă incapacitatea unei economii de a utiliza integral resursele de forță de muncă. Fenomenul în sine are la bază concentrarea activității social-economice, perfecționarea mijloacelor de producție cu randament ridicat, oferta mai mare de persoane apte să ocupe locurile disponibile din economie decât numărul real al acestora sau nesincronizarea ofertei de forță de muncă și locurile disponibile la nivel regional sau național. Desigur, lipsa unei conversii adecvate a forței de muncă determină o creștere a numărului de șomeri și, pe această cale, a ratei somajului.
Tipuri de somaj două categorii de șomaj:
- Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale;
- Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de muncă (șomajul involuntar).
Măsuri de combatere:
- Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
- O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcție de gradul ratei de inflație.
- Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajați.
- Măsuri politice active pentru reducerea șomajului sunt:
- la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică
- instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă
- integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
- ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor.
În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața muncii, accentuând șomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.
BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României