Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului

Abandonul scolar reprezinta o preocupare prioritara pentru individ, societate si economie. Aptitudinile si competentele dobandite in invatamantul secundar superior sunt considerate drept minimul de calificari necesar pentru a patrunde cu succes pe piata muncii, precum si fundamentul invatarii si oportunitatilor de formare profesionala ulterioare. Aceste aptitudini si competente contribuie la pregatirea tinerilor pentru viata prin dezvoltarea potentialului personal, ajutandu-i astfel sa devina cetateni impliniti si activi. Cu toate acestea, conform statisticilor Eurostat 2014, 11,1% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani au parasit sistemul de educatie si formare profesionala inainte de a termina ciclul de invatamant secundar superior in cadrul UE . Elevii care provin din alte tari sunt, in medie, de doua ori mai predispusi sa paraseasca timpuriu sistemul de educatie si formare profesionala, comparativ cu cei nativi . Circa 60% din cei care abandoneaza scoala sunt fie someri, fie inactivi, si se confrunta cu dezavantaje sociale si economice pe termen lung. Este bine documentat faptul ca parasirea timpurie a sistemului de educatie si formare profesionala duce la scaderea oportunitatilor de angajare si cresterea probabilitatii de aparitie a somajului, saraciei si excluderii sociale. (Comisia Europeana – Politica scolara O abordare unitara la nivel de comunitate scolara privind combaterea abandonului scolar timpuriu)

“Sistemul de educatie din Romania se confrunta cu numeroase dificultati legate de calitate si echitate. Acestea limiteaza capacitatea Romaniei de a construi o economie moderna, bazata pe cunoastere, precum si capacitatea de a facilita mobilitatea sociala. Romania nu a atins tintele asumate in cadrul strategiei Europa 2020, pentru parasirea timpurie a scolii (15,6% in 2020 vs. 11,3% tinta asumata). In timp ce rata parasirii timpurii a scolii in marile orase este sub media Uniunii Europene si se incadreaza in obiectivul national pentru 2020 de 11,3%, rata parasirii timpurii a scolii in zonele rurale si mic urbane este considerabil mai mare – 26%, inregistrand o tendinta de crestere.” conform Ministerului Educatiei.

Pe termen lung efectele abandonului scolar sunt: excluziune sociala, somaj si saracie. Participarea redusa la educatie accentueaza inegalitatea de sanse intre elevi si accesul pe piata muncii. Integrarea/ reintegrarea copiilor si tinerilor din afara scolii ramane una dintre principalele provocari, alaturi de imbunatatirea calitatii educatiei si de consolidarea masurilor de prevenire a abandonului scolar care se adreseaza in egala masura elevilor si familiilor acestora. Consecintele pandemiei Covid19 multiplica efectele negative pe care educatia trebuie sa le rezolve. In acest context, deoarece parintii au dificultati sa isi pastreze locul de munca sau sa isi gaseasca un (nou) loc de munca, acest lucru va duce la acordarea unui sprijin minim copilului si chiar la incercarea de a-l atrage in campul muncii pentru supravietuire. Abandonul scolar afecteaza procesul de inovare si crestere, pentru ca aceasta se bazeaza pe forta de munca competenta in intreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de inalta tehnologie. Efectele abandonului scolar se resimt pe termen lung asupra evolutiei societatii si cresterii economice potrivit Comisiei Europene. Cei care au parasit timpuriu scoala au tendinta sa participe mai putin la procesul democratic si sunt cetateni mai putin active.

In cele trei regiuni de implementare ale proiectului (Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia) situatia somajului in functie de nivelul de edulatie este urmatorul la nivelul lunii noiembrie 2021:

Pornind de la aceste date vom face o analiza intre nivelul de studii si numarul somerilor in judetele din cele trei regiuni de interes Sud Est, Sud Muntenia si Sud Vest Oltenia.

In judetele Braila, Constanta si Calarasi peste 10% din numarul total de someri sunt fara studii la nivelul lunii noiembrie 2021. La polul opus judetele Gorj si Dolj un au aceasta categorie de someri.
Aceasta categorie de someri este greu integrabila deoarece ar trebui sa urmeze cursurile pentru a doua sansa si apoi cursuri de formare profesionala si integrare pe piata muncii.

In judetele Dolj, Tulcea si Vrancea peste 20% din someri au declarat ca au doar studii primare. In judetele Valcea, Gorj si Olt aceasta categorie de someri are o pondere de sub 10% din numarul total de someri. Aceste persoane pot urma o forma de formare profesional acare sa ii ajute sa obtina o calificare si integrarea pe piata muncii.

In judetul Teleorman aceasta categorie de someri, care au studii gimnaziale, au o pendere de peste 25% din numarul total de someri din judet. Asa cum se observa si din reprezentarea de mai sus, ponderea somerilor cu studii medii din toate judetele luate in discutie, este peste 20% din numarul total de someri din cele trei regiuni.

In judetele Tulcea, Valcea si Constanta ponderea somerilor care au studii liceale, raportat la numarul total de someri pe judet este de peste 20%. In judetele Galati si Braila aceasta pondere este de aproximativ 10%.

In judetele Gorj si Prahova ponderea persoanelor cu studii superioare care sunt somere este de aproximativ 5%. Ponderea medie a acestei categorii de someri este de aproximativ 3% din numarul total de someri din judetele din sudul Romaniei.

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus putem spune ca exista o stransa corelatie intre somaj, rata abandonului scolar si integrarea ulterioara pe piata muncii.
Cu cat nivelul de scolarizare este mai scazut , sau nu exista nici un fel de scolarizare, efortul de integrare pe piata muncii este de mai lunga durata si presupune alocarea de resurse mai mari. Pentru cei fara studii este necesara urmarea unui curs de tipul “a doua sansa” care poate fi pe durata mai multor ani, apoi urmarea unui curs de calificare si la final gasirea unui loc de munca.

Efortul de reducere a abandonului scolar, pe termen lung, are un efect pozitiv asupra pietei muncii si conduce la dezvoltarea intregii societati intr-un ritm sustinut si alocarea de resurse catre alte domenii de interes: inovare, cercetare si dezvoltare durabila.

Bibliografie

https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/document-library-docs/policy_rec_romanian_final.pdf

https://www.edu.ro/sites/default/files/Nota_fundamentare_Proiect_HG_Program_reducere_abandon_scolar.pdf

https://data.gov.ro/dataset/somajul-inregistrat-noiembrie-2021

BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României