
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Integrare durabila a tinerilor NEETs prin cresterea ocuparii si dezvoltarea antreprenoriatului


Nivelul scăzut al stimei de sine poate fi profund înrădăcinat, cu origini în experiențele traumatizante din copilărie, cum ar fi separarea prelungită de părinți, neglijarea sau abuzul emoțional, fizic sau sexual. De-a lungul vieții unui individ, stima de sine poate fi subminată de evenimente de viață neplăcute, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorț, relații deficitare sau frustrante și un sentiment general de lipsă de control. Acest sentiment de lipsă de control poate fi deosebit de evident în cazul victimelor abuzului emoțional, fizic sau sexual sau al victimelor discriminării pe motive de religie, cultură, rasă, sex sau orientare sexuală.
Relația dintre stima de sine scăzută, tulburarea mintală și suferința psihică este foarte complexă. Un nivel redus de stimă de sine poate duce la tulburarea mentală, care, la rândul sau, dărâmă și mai profund stima de sine. În unele cazuri, stima de sine scăzută este în sine o caracteristică elementară a tulburării mentale, ca de exemplu, în depresie sau tulburare de personalitate borderline.
Persoanele cu stima de sine scăzută tind să perceapă lumea ca fiind un loc ostil, definindu-se drept victimă. Drept urmare, ei sunt reticenți să se exprime și să se afirme, ratează experiențe și oportunități, simțindu-se neputincioși să influențeze demersul lucrurilor. Toate acestea diminuează în continuare stima de sine. Astfel, persoana în cauză este prinsă într-un cerc vicios.
Cum recunoaștem stima de sine scăzută?
Stima de sine se bazează pe convingeri despre sine. Astfel, oameni cu un nivel scăzut de stimă de sine ar putea avea o părere eronată despre ei înșiși. Ei se pot compara constant cu oameni din jur, considerându-se ulterior inferiori.
Oamenii se pot confrunta cu un nivel scăzut de stima de sine în moduri diferite. Potrivit cercetărilor, gradul scăzut de stima de sine se prezintă adesea într-unul din cele trei moduri:
- Sindromul impostorului: O persoană se folosește de propriile realizări sau prezintă o încredere de sine falsă, pentru a-și masca nesiguranța. Se tem că eșecul va dezvălui sinele lor adevărat, defectuos. Persoana poate apela la perfecționism sau procrastinare pentru a face față acestei anxietăți.
- Rebeliunea: O persoană prezintă indiferență în fața părerii celorlalți despre propria persoană, aspect care este total fals. Sentimentele sale de inferioritate se pot manifesta sub formă de furie sau învinovățire. Persoana în cauza poate sfida autoritățile sau va încălca legi, în semn de rebeliune.
- Victimizare: O persoană crede că este complet neajutorată în fața provocărilor. Ea poate apela la compătimire de sine, pentru a evita confruntarea cu anumite situații. Persoanele victime se bazează adesea pe alții pentru a le salva sau pentru a le îndruma.
Importanța încrederii și stimei de sine în viața noastră
O analiză amplă a acestui concept a demonstrat că un nivel ridicat de încredere în sine este asociat cu o stare de sănătate mai bună, viață socială mai bună, predispoziție scăzută a tulburărilor mintale și a problemelor de tip social, reziliență și bunăstare mentală. Copiii cu încredere de sine prezintă performanțe ridicate la scoală și, în viața de adult, au parte de satisfacție profesională mai puternică. Totodată, stima de sine este strâns legată de fericire și împlinire, care se prelungește din copilărie până la maturitate.
Succesul persoanelor cu grad înalt de încredere și stimă de sine constă în următoarele 6 atribute:
- Un sentiment mai profund de valoare și respect de sine.
- Sentimente puternice de bucurie de-a lungul vieții și activităților desfășurate.
- Libertate dată de lipsa îndoielii de sine.
- Lipsa temerilor și anxietății, care rezultă în stres redus.
- Mai multă energie și motivație pentru a acționa spre îndeplinirea obiectivelor, atât personale cât și profesionale.
- Plăcerea de a interacționa cu alți oameni în cadrul întâlnirilor sociale. Când o persoană este relaxată și încrezătoare, ceilalți se vor simți în largul lor și se vor bucura la rândul lor de socializare.
Dintr-o perspectivă mai puțin pozitivă, alte cercetări au demonstrat că un nivel înalt al încrederii în sine nu duce întotdeauna la rezultate pozitive. Încrederea în sine a crescut constant în ultimii 50 de ani. Odată cu aceasta, au crescut ratele narcisismul și așteptărilor nerealiste.
De-a lungul anilor, s-a considerat că o imagine de sine pozitivă este cheia unei vieți fericite și de succes. Astfel, s-a născut epoca educației asupra conceptului de stimei de sine. Aici putem identifica un dezechilibru în dezvoltarea unei persoane. În cazul în care un copil a fost educat să se concentreze doar pe trăsăturile sale pozitive, fiind protejat de către părinți în fața eșecurilor și realității capacităților sale, micuțul poate dezvolta:
- un nivel scăzut de motivație, senzația de insuficiență și un comportament neorientat spre obiective, dinteama de eșec, sau
- o percepție greșită a sinelui, care poate rezulta înnarcisism.
Deși stima de sine este extrem de importantă în viața unui copil, se recomandă crearea unui echilibru.
Un sentiment puternic de încredere și stimă de sine nu se realizează o singură dată și se menține de-a lungul vieții. Este un proces pe întreaga durată a existenței dumneavoastră. Indiferent de nivelul de încredere actual, mai devreme sau mai târziu vor apărea evenimente care vor solicita mai multă încredere în sine, mai multă reziliență și capacitate de a rezolva provocări. De aceea, cu răbdare, dedicare și auto-cunoaștere, veți naviga cu succes în această lume complexă și plină de provocări.
Dezvoltarea încrederii în sine necesită timp, precum și menținerea acesteia. Cu toții avem momente care ne provoacă încrederea, dar atunci când înțelegem sursele unui nivel sănătos de încredere în sine, putem să lucrăm întotdeauna la cultivarea acesteia în propria persoană, cât și în cei din jur.
BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA HANDMADE ROMANIA

PARTENER:
FUNDAȚIA CRIMM

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României